Biodiversitatea în RBDD este reprezentată de un număr de 7280 de specii din care:

FLORA – 2994 specii de floră


Flora din RBDD este reprezentată de 2994 de taxoni(1485 alge; 107 alge; 38 macromicete, 1364 plante vasculare) , iar circa 70% din vegetaţia deltei este dominată de stuf (Phragmites australis), papura (Typha angustifolia), asociaţiile de Scirpetum şi de vegetaţia de stuf de pe plauri.

În lacuri, canale, se întâlnesc plante acvatice reprezentate de specii submerse: nufăr (Nymphea sp., Nuphar), ciulinul de baltă (Trapa natans), Potamogeton sp., Myriophyllum sp., Utricularia sp

Pădurile de salcie
 se întâlnesc pe malurile mai înalte (Salix triandaSalix fragilis si Salix alba) în timp ce salcia cenuşie de talie mică (Salix cinerea) se întâlneşte pe malurile mai joase. 

În pădurile Letea şi Caraorman,
 dezvoltate în zonele joase şi mai umede dintre grindurile de nisip numite “hasmace” se întîlnesc specii de stejar (Quercus robur, Quercus pedunculiflora) împreună cu specii de frasin (Fraxinus angustifoliaFraxinus pallisiae), cu specii variate de arbuşti sau de plante căţăratoare cum sunt: viţa salbatică (Vitis silvestris) sau liana (Periploca graeca). 

Dunele
 se caracterizează prin prezenţa asociaţiilor de arenacee (cu Koeleria pyramidataKoeleria glauca, Festuca pallens, etc.). 

În zonele cu soluri sărate
 sunt frecvente asociaţiile de plante halofile cu Salicornia herbacea, Suaeda maritima, Puccicinelia distans, Aeluropus littoralis, şi Limonium gmelini. O categorie distinctă o formează plantele fără rădăcini, plantele plutitoare cum sunt: Salvinia natans, trei specii de Lemna, Wolffia arrhiza, Utricularia vulgaris, şi Spirodela polyrrhiza.
În perioada inventarierii speciilor din RBDD au fost descoperite şi specii noi pentru ştiinţă: Centaurea pontica, şi Elymus pycnattum deltaicus.

FAUNA – 4286 specii de faună

Datorită condiţiilor prielnice create de varietatea mare de habitate terestre şi acvatice, precum şi proximitatea câtorva subzone ale regiunii faunistice palearctice (ex. mediteraneană, pontica, eur-asiatică), fauna RBDD este reprezentată de 4286 specii de faună (3713 macronevertebrate, 135 pești, 10  amfibieni, 12 reptile, 365 păsări, 51 mamifere)

Nevertebratele
 formează, de departe cea mai mare parte din fauna RBDD cu 3713 de specii. Până în prezent au fost descrise 37 de specii noi pentru ştiinţă, incluzând un vierme Proleptobchus deltaicus, 5 specii de arahnide 1 specie de peşte Knipowitschia cameliae şi 30 de specii de insecte, printre care Isophya dobrogensis, Diaulinopsis deltaicus şi Homoporus deltaicus. 

Fauna piscicolă din RBDD are o varietate remarcabilă, cuprinzând 135 de specii (ceea ce reprezintă circa 75-80% din ihtiofauna României). Majoritatea acestora sunt specii de apă dulce, dar sunt reprezentate şi specii marine precum şi specii eurihaline care trăiesc în Marea Neagră şi pătrund în Deltă şi în Dunăre în timpul sezonului de reproducere.
Aproximativ o treime dintre specii au fost şi sunt valorificate economic prin pescuitul comercial intensiv, inclusiv grupul de sturioni (specie prohibită pentru o perioada de 15 ani, începând cu 2006) şi scrumbia de Dunăre (Alosa pontica).

Fauna amfibienilor şi a reptilelor este bine reprezentată în RBDD, cele mai multe din specii fiind protejate prin lege. Amfibienii sunt reprezentaţi de 10 specii de broaşte: broasca de lac mare (Rana ridibunda), buhaiul de baltă (Bombina bombina), brotăcelul (Hyla arborea), broasca de pământ brună (Pelobates fuscus), broasca râioasă brună (Bufo bufo), broasca râioasă verde (Bufo viridis), Broasca de pământ siriaca (Pelobates syriacus balcanicus), Rana lessone şi 2 specii de sopârle de apă, triton (Triturus dobrogicusT.vulgaris). Reptilele sunt reprezentate de 12 specii incluzând ţestudine, şopârle (Sauria) şi şerpi (Serpentes).

RBDD ramâne, însa cea mai renumită pentru fauna ornitologică, fiind înregistrate în total 365 specii (în afara celor 520 de specii inventariate în toata Europa de Vest). 89 sunt specii din Anexa 1 din Directiva Păsări pentru care s-au desemnat SPA-uri în RBDD.
Zona are o importanţă universală pentru cuibăritul multor populaţii de păsări cum sunt pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), pelicanul creţ (Pelecanus crispus) şi cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus). Se mai întâlnesc aici colonii importante de stârc lopătar (Platalea leucorodia) şi câteva specii cuibăritoare de vultur codalb (Haliaeetus albicilla).

Zona Deltei Dunării este un loc de popas major, atât de primavară cât şi de toamnă, pentru câteva milioane de păsări, în special rate, barza albă (Ciconia ciconia) şi numeroase specii de păsări de pradă. În sezonul de iarnă, RBDD găzduieşte grupuri mari de lebede si gâşte, incluzând aproape întreaga populaţie de gâscă cu gât roşu (Branta ruficollis).


Cele 365 specii de păsări includ:
• cea mai mare parte a populaţiei Europene de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) şi pelican creţ (Pelecanus crispus);
• 60 % din populaţia mondială de cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus)
• 50 %din populaţia mondială de gâscă cu gât roşu ( Branta ruficollis) (pe perioada iernii).
Prin Convenţia de la Berna sunt protejate 97 % din speciile de păsări existente în RBDD.

Mamiferele sunt reprezentate de 51 de specii, aparținând de 19 familii respectiv 7 ordine: 31% Rodenția, 25% Carnivora, 18% Chiroptera, 15% Insectivora, 5% Cetacea, 4% Artiodactyla și 2% Lagomorpha.  Acestea includ 9 specii de interes comunitar cum sunt vidra (Lutra lutra) şi nurca europeană (Lutreola lutreola). Alţi prădători sunt reprezentaţi de hermină (Mustela erminea), câinele enot (Nyctereutes procyonoides), vulpea (Vulpes vulpes) şi pisica sălbatică (Felis silvestris).

Specii de fauna declarate MONUMENTE ALE NATURII existente in RBDD

Nr.crt Specie-denumire ştiintifică/denumire populară Act normativ de bază
1. Tadorna tadorna /
călifarul alb
HCM 1625/1955
2. T. ferruginea /
călifarul roşu
Ibidem
3. Corvus corax /
corbul
JCM 734/1933
4. Otis tarda /
dropia

JCM 600/1933
5. O. tetrax /
spurcaciul
Ibidem
6. Pelecanus onocrotalus / pelicanul comun
Ibidem
7. Pelecanus crispus/ pelicanul creţ Ibidem
8. Himantopus himantopus / piciorongul
Hcm 1625/1955
9. Platalea leucorodia /
stârcul lopătar
Ibidem
10. Egretta albă /
egreta mare

JCM 600/1933
11. Egretta garzetta /
egreta mică
Ibidem
12. Neophron percnopterus /
vulturul hoitar

Ibidem
13. Testudo graeca ibera /
broasca ţestoasă de uscat
JCM 142/1938


Populaţii de păsări de importanţă internaţională pe teritoriul RBDD

Denumirea ştiintifică Denumire populară Procente din populaţia europeană(E), palearctica (P), mondială (W)
Phalacocrorax pygmeus Cormoran mic 61 W
Pelecanus onocrotalus Pelican comun 52 P
Pelecanus crispus Pelican creţ 5 W
Nycticorax nycticorax Stârc de noapte
17 E
Ardeola ralloides Stârc galben 26 P
Egretta garzetta Egreta mică
11 E
Egretta alba Egreta mare 71 E
Ardea purpurea Stârc purpuriu
11 E
Branta ruficollis Gâsca cu gât roşu 90 W
Plegadis falcinellus Ţigănuş
30 E
Platalea leucorodia Lopătar 1 E
Haliaeetus albicilla Codalb
1 W
Circus aeruginosus Herete de stuf 4 E

Ecosisteme în RBDD

În RBDD se întâlnesc 30 de tipuri de ecosisteme (23 naturale şi 7 antropice).

  1. Dunărea și brațele sale;
  2. Canale cu circulație activă a apei;
  3. Canale în zone naturale cu circulație liberă a apei;
  4. Canale în interiorul polderelor cu schimb controlat/absent de apă;
  5. Lacuri cu acvatoriu întins sau schimb activ de apă;
  6. Lacuri cu schimb redus de apă, parțial acoperite cu vegetație;
  7. Lacuri în interiorul amenajărilor, cu schimb controlat de ape;
  8. Lacuri izolate;
  9. Lagune conectate la mare;
  10. Golfuri parțial închise;
  11. Lacuri marine de coastă cu schimb redus de apă și concentrări de săruri;
  12. Zone umede acoperite cu stuf;
  13. Formațiuni de plaur în interiorul ariilor depresionare și din jurul lacurilor;
  14. Zăvoaie de sălcii în amestec pe grinduri și ostroave;
  15. Pajiști pe grinduri fluviatile, frecvent inundate;
  16. Păduri de stejar în amestec, pe grinduri maritime înalte;
  17. Vegetație ierboasă în amestec cu arbuști pe stânci calcaroase;
  18. Pajiști pe câmpuri predeltaice;
  19. Pajiști stepizate, degradate, pe martori de eroziune predeltaici;
  20. Pajiști pe grinduri maritime joase;
  21. Dune de nisip mobile și parțial mobile, acoperite cu vegetație;
  22. Cordoane litorale puțin consolidate;
  23. Plaje;
  24. Amenajări agricole;
  25. Amenajări silvice;
  26. Plantații de plop de-a lungul apelor curgătoare;
  27. Amenajări piscicole;
  28. Amenajări complexe;
  29. Poldere în reconstrucție ecologică;
  30. Așezări umane.

______________________________



Formaţiunile de apă
 cuprind apele curgătoare (Dunarea şi braţele sale principale, canalele cu circulaţie activă a apei, canale din zonele naturale cu circulaţie a apei în regim liber, canale din interiorul polderelor, cu schimbul controlat al apei sau fără schimb de apă), ape dulci stătătoare (lacuri cu o suprafaţă mare şi/sau schimb activ de apă, lacuri cu schimb redus de apă şi lacuri din interiorul polderelor cu schimb controlat de apă), ape stătătoare sălcii şi sărate (lacuri izolate), lagune costiere (lagunele cu legătura la mare), zone marine costiere (golfuri semi-închise şi ape marine costiere).

Zonele umede includ vegetaţia acvatică limitrofă (stufărişurile, plaurii, formaţiunile de salcii de pe maluri, păşunile de pe malurile inundate frecvent în asociaţie cu pâlcuri de sălcii sau sălcii izolate).

Pădurile, tufişurile şi vegetaţia ierboasă cuprind pădurile fluviatile temperate (pădurile mixte de stejar), tufişurile şi vegetaţia ierboasă (pajiştile de stepă, luncile de pe grindurile marine, luncile de pe câmpiile cu loess, şi tufişurile şi vegetaţia ierboasă de pe solul calcaros), şi zonele deschise cu sau fără vegetaţie săracă (dune, dune cu nisipuri mişcătoare sau partial mişcatoare, parţial acoperite cu vegetaţie, cordoane litorale slab consolidate şi plajele).

Amenajări (amenăjari agricole, amenăjari forestiere, plantaţii de plopi de pe malurile râului, amenajări piscicole, diverse alte amenăjari, poldere abandonate aflate în refacere ecologică);

Oraşe şi sate (aşezări urbane şi rurale)